Vila RUSTICA  2011 © Toate drepturile rezervate.
Localizare

Pestera face parte din sistemul carstic Scarisoara, care se desfasoara in cuprinsul platoului carstic cu acelasi nume si in care se includ de
asemenea, pestera Pojarul Politei si Avenul din Sesuri. Intrarea in Ghetar se deschide la o altitudine de 1165m, pe Creasta Pirjolii, care
domina versantul stang al Vaii Girda Seaca (afluent al Ariesului Mare), inaltidu-se pana la 400m deasupra firului apei. Drumul spre pestera
porneste din comuna Girda, situata pe valea Ariesului Mare la 32km amonte de Cimpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul
carosabil de pe Girda Seaca pe care se ajunge, dupa aproximativ 1km, la gura Vaii Ordincusa. De aici exista doua variante. Prima o constituie
poteca turistica marcata cu cruce rosie, care mai intai urca in serpentine strinse pantele abrupte ale Dealului Mununa, apoi urmareste unduirile
mult mai domoale ale reliefului din partea sud-estica a platoului Scarisoara si razbate in final, dupa un traseu de 8km, la fosta cabana turistica
Scarisoara. Cea de a doua varianta este reprezenteta de drumul asfaltat de pe valea Ordincusei, care dupa 18km, ajungand la izvoarele
acesteia, intersecteaza vechiul drum turistic Ursoaia - Scarisoara, care dupa mai bine de 5km ajunge la catunul Ghetar. De aici (pe vreme
uscata) se poate ajunge cu masina pana la cabana Scarisoara, situata la o departare de aproximativ 600m, si tot de aici se ajunge si la pestera
pe traseul marcat cu punct rosu, care porneste de la cabana, ramanand de strabatut pe jos aproximativ 400m. De pe Valea Ordincusei se
desprinde si o alta poteca, marcata cu dunga albastra care razbate tot la cabana Scarisoara. Ea paraseste valea la 5,5km amonte de gura
acesteia, in locul numit "Moara lui Ivan", urcand pana in creasta versantul drept geografic, foarte abrupt, si coborand apoi lin prin padure pana
la cabana. Lungimea acestui traseu (practicabil numai vara) este de 2,5km. In sfarsit, amatorilor de lungi drumetii montane le stau la dispozitie
alte doua itinerare: unul dinspre comuna Arieseni, marcat cu triunghi rosu, in lungime de 10km, care traveraeaza Valea Girda Seaca, si altul
dinspre Padis, marcat cu banda albastra, in lungime de 20km, care trecee pe la obarsia Vaii Izbucului si prin Poiana Calineasa, pentru a razbate
in cele din urma in drumul turistic deja amintit ce vine de la Ursoaia. In imprejurimile fostei cabane Scarisoara exista terenuri potrivite pentru
campare, dar sursele de apa sunt departe si seaca deseori in cursul verii.
Intrarea in Ghetarul de la Scarisoara

- se face prin intermediul unui impresionant aven, a carui gura, cu un diametru de pina la 60m se deschide in inima padurii care imbraca
Creasta Pirjolii. O poteca ingusta sapata in stanca si cateva scari metalice ancorate in pereti inlesnesc coborarea celor 48m cat masoara
adincimea avenului. Pefundul lui se pastreaza in tot timpul anului un strat gros de zapada - primul semn al lumii inghetate adapostita in adancuri.
Aici se afla (sub forma unui impresionant portal masurand 24m inaltime si 17m inaltime) intrarea propriu-zisa in pestera.
Topografia Ghetarului de la Scarisoara

- este simpla, deoarece pestera reprezinta in fapt o incapere unica cu o dezvoltare totala de 700m. Aproximativ in mijlocul acestei incaperi se
afla un imens bloc de gheata, cu un volum de 75000 mc si care dainuie in pestera de peste 4000 de ani. Fata superioara a blocului (3000 mp)
formeaza podeaua Salii Mari. In latura opusa intrarii acest planseu se frange intr-un tobogan abrupt de gheata (zona periculoasa), care da intr-o
a doua sala, denumita Biserica. Aici apar primele formatiuni stalagmitice de gheata, intruchipate in coloane masive ale caror capete maciucate
sclipesc uneori sub razele de lumina reflectate de zapada din fundul avenului asemeni unor gigantice luminari prinse. Biserica incheie zona
turistica clasica din interiorul pesterii, restul fiind pana in prezent rezervatie stiintifica, cu doua sectoare distincte. In latura din dreapta intrarii se
afla Rezervatia Mica, care se desfasoara la picioarele unui perete vertical de gheata inalt de 15m. In latura din stanga seafla Rezervatia Mare,
spre care coboara un perete alcatuit tot din gheata dar inclinat, lung de 20m si prelungit cu o galerie puternic descendenta, pe a carei podea
blocuri masive de calcar, trunchiuri de copaci cazute de la suprafata si bolovani se amesteca cu limbi lungi de gheata. Aceasta este Galeria
Maxim Pop. In amindoua rezervatiile, la o anumita distanta de blocul de gheata din centrul pesterii reapar stalagmitele de gheata, dintre care
unele au o existenta permanenta iar altele - cele mai indepartate - se topesc in intregime in cursul verii, dar se refac in forme mai mult sau mai
putin asemanatoar in lunile de iarna. Dincolo de aceste campuri de coloane inghetate, aspectul pesterii se schimba total, locul ghetii fiind luat de
concretiuni de o mare diversitate si frumusete. Acestea abunda mai ales in Galeria Coman - o prelungire ingustata a Rezervatiei Mari - care
coboara in panta aceentuata pana la adincimea maxima de 105m a pesterii, apropiindu-se in acelasi timp la numai cativa metri de cea de a
doua perla a sistemului carstic Scarisoara - pestera Pojarul Politei. De fapt, intre cele doua cavitati a existat cindva, inainte de inceputul formarii
blocului de gheata, o comunicare naturala, dar care s-a infundat cu darimaturi si concretiuni. Considerata in ansamblul sau, pestera se prezinta
sub forma unui gol descendent, inchis in partea sa inferioara in fund de sac. Acest gol functioneaza ca o capcana pentru aerul rece, care "cade"
in pestera in timpul iernii, cand atmosfera de la suprafata are o temperatura mai scazuta si de aceea are o densitate mai mare decat atmosfera
subterana. In cursul verii, cind raportul temperaturilor si densitatilor se inverseaza, aerul mai cald si mai usor de la exterior nu mai poate
patrunde in adincul pesterii. In acest fel, aerul de sub pamant se mentine rece an de an. Blocul de gheata are o structura stratificata, vizibila in
lungul marii faleze care flancheaza Rezervatia Mica. Cum aceasta structura conserva toate modificarile climatice contemporane existentei ghetii
in pestera, ea confera ghetarului o mare valoare stiintifica.
Vizitare si cai de access

Sectorul turistic al pesterii, cuprinzind in momentul de fata avenul, Sala Mare si Biserica, este amenajat (scari metalice in aven si podete de
lemn in Sala Mare) care fac inutil un echipament special. Se recomanda insa o imbracaminte calduroasa deoarece temperatura maxima din
Sala Mare este de numai 0,5 grade Celsius, si (eventual) surse de iluminat pentru sectoarele mai profunde ale sectorului turistic. Deoarece toate
formatiunile de gheata intra vara intr-un proces de topire partiala, se recomanda ca vizitarea pesterii sa se faca in ultimele luni de iarna, cind
aceste farmatiuni ajung la dezvoltarea maxima si confera pesterii o frumusete intr-adevar neobisnuita.
Pestera Ghetarul de la Scarisoara